piscurina.eblogar.info

imi vine sa urlu cu ei:

!!! Cargo - Nu mai am tigari
Vezi mai multe video din Muzica

copiii de clasa a 3-a vor sa invete cum e cu pupatu’

Iisus s-a nascut ca Hrusca sa poata colinda

Hrusca s-a nascut dintr-o colinda cantata de el, in 1945

Hrusca a fost rapit de extraterestrii pentru a sustine un concert extraordinar

Prima ninsoare incepe cand Hrusca isi acordeaza chitara

Hrusca poate sa cante la chitara fara chitara

Hrusca a pipait lerul si a urlat: “Este!”

Hrusca a eliberat-o pe scalva Izaura

Hrusca s-a nascut pe insula din Lost

Hrusca a jucat intr-un film indian mut

more hrusca facts >>

- chef pierdut. ofer recompensa recuperatorilor.

- incercari de iesiri. failed.

- mai nou, e cu spaghetti.

- oameni dezamagesc. cam putina lume-n jur.

- paris, here i come.

- plan de vacanta blur. in speranta unei conturari.

nu mi se pare atat de tare sa stai vara la mare la soare la terasa cu o racoritoare plina de savoare cand ai putea sa ai parte de buna stare facand miscare plutind pe mare cu bordu si zmelu intr-o plimbare revelatoare uneori plina de incrancenare din lipsa de exersare dar care prin experimentare e o adevarata schimbare ce duce spre exaltare

ai aflat cum se deplaseaza pestii in bancuri?

eu la un google am gasit mai multe bancuri cu pesti, decat despre… dar iaca mai jos cum pestii parca ar forma un camp magnetic fara a se dispersa

”

3.1. Receptori

Ochii pestelui constituie detectori de obiecte, ca specializari de receptori, cu
ajutorul carora obtine informatii despre mediul sau. In acest sens, nimbul receptorilor
este delimitat de o piramida caracterizata prin deschidere orizontala (yaw), deschidere
verticala (pitch) si distanta maxima de detectie(figura 3). Plasarea obiectelor in raport
cu acest nimb ofera pestelui informatii despre pozitia lor relativa (unghi si distanta).

Figura 3. Sistemul de coordonate si  exemple de campuri de perceptie ale pestelui.

Utilizarea de receptori (interni) specializati permit pestelui clasificarea informatiilor
obtinute in obstacol, mancare, amenintare, utilizator si asemanator (deci peste
apartinand aceleeasi specii). Evaluarea excitarii receptorilor este realizata prin
fuzzificarea informatiilor obtinute prin intermediul acestora, functie de distanta. O
categorie aparte de receptori interni o constituie cei care vizeaza aspectele
homeostatice ale pestelui, cum ar fi detectorul de foame, de oboseala, de frica sau de
curiozitate, rolul lor fiind acela de a informa modulul decizional despre variatiile
acestor atribute, prin actualizarea conceptelor senzoriale corespunzatoare.

3.2. Modulul decidor

Nivelul de excitare a unui receptor va constitui valorea de activare fortata a
conceptului (senzorial) corespunzator receptorului, in cadrul hartii cognitive situata la
nivelul decidorului. In figura 4 este prezentata harta cognitiva fuzzy adoptata in cazul
pestilor.
Aici identificam concepte senzoriale precum, obstacol, amenintare, prezenta
utilizator, prezenta hranei si prezenta peste din aceeasi specie, deci asemanator,
concepte interne de genul, foame, frica, curiozitate, oboseala sau energie dar si
concepte motoare precum, deplasare, evitare, apropiere, cauta hrana, hranire si
odihna. Adoptand modul de evaluare continuu al hartii cognitive, valorile tuturor
conceptelor se vor situa in intervalul [0,1]. Pentru simplitatea expunerii vom nota prin
tripletul (c1,c2,±) o influenta pozitiva/negativa intre conceptele c1 si c2.
Starea initiala a pestilor este caracterizata printr-un ridicat nivel al energiei,
energie=1, si un nivel redus al oboselii, oboseala=0, si foamei, foame=0.
Nivelul energiei permite deplasarea pestilor, ceea ce este exprimat sub forma
influentei pozitive intre energie si deplasare, (energie,deplasare,+). Fiecare deplasare
insa este consumatoare de energie, ce conduce deci la o crestere a oboselii,
(deplasare,oboseala,+), ceea ce se traduce intr-o scadere a energiei,
(oboseala,energie,-). Totodata, atunci cand oboseala atinge un nivel critic, ea impune
odihna, (oboseala,odihna,+), ceea ce va inhiba deplasarea, (odihna,deplasare,-), dar va
conduce la cresterea nivelului energiei (odihna,energie,+).
Acelasi lucru se intampla cu foamea. Astfel, deplasarea face sa creasca nivelul
foamei, (deplasare,foame,+), dar nu cu acelasi coeficient ca oboseala, in timp ce
odihna poate diminua foamea, (odihna,foame,-), evident cu un coeficient mult redus.
Senzatia de foame determina pestele sa caute de mancare, (foame,cauta hrana,+).
Aceasta cautare va finaliza, probabil, prin hranirea pestelui, (cauta hrana,hranire,+), si
deci prin diminuarea foamei, (hranire,foame,-), fiind insa conditionata de existenta
hranei, (hrana,hranire,+).
Pe de alta parte, prezenta hranei, precum si cea a utilizatorului, starneste
curiozitatea pestelui, (hrana, curiozitate,+) si (utilizator,curiozitate,+), dar in proportii
diferite. O crestere a curiozitatii poate determina o apropiere a pesstelui de sursa
curiozitatii sale, (curiozitate,apropiere,+). In acest fel, detectarea unui peste apartinand
aceleeasi specii poate constitui motivul pentru a se constitui un banc de pesti,
(asemanator,curiozitate,+).
Prezenta unui obstacol poate conduce la o manevra de evitare, (obstacol,evitare,+),
iar aceasta la diminuarea deplasarii, (evitare,deplasare,-). Pe de alta parte, aparitia unei
amenintari conduce la cresterea fricii, de unde influenta pozitiva asupra manevrei de
evitare si asupra deplasarii, (frica,evitare,+), (frica,deplasare,+). Frica, asemeni
oboselii, inhiba curiozitatea, (frica,curiozitate,-), (oboseala,curiozitate,-).
Astfel vedem cum plasarea conceptelor in cadrul unei harti cognitive asigura
participarea tuturor acestora in declansarea unor reactii credibile din partea pestelui,
exprimate cu ajutorul efectorilor.

Figura 4. Harta cognitiva generica a pestilor.

3.3. Efectori

Efectorii cu care este inzestrat pestele sunt responsabili cu deplasarea acestuia,
evitarea obstacolelor si a pradatorilor, urmarirea prazii, urmarirea bancului de
apartenenta, xtithranirea, odihna si exprimarea curiozitatii. Toate componentele
pestelui, corp, aripioare si coada, fac subiectul acestor efectori, direct sau indirect.

Figura 5. Speciile de pesti utilizate in Virtual Aquarium.

4. Un posibil scenariu

In continuare vom da un exemplu de functionare a aplicatiei Virtual Aquarium. In
acest sens, am populat acvariul cu patru specii de pesti (figura 5):
• specie simpla (prada) (a),
• specie ce traieste in bancuri (b),
• specie caracterizata de un puternic “caracter” curios (c) si
• specie pradatoare (d).
Pastrand nealterata structura hartii fuzzy, dar modificand influentele dintre
concepte, suntem capabili sa obtinem comportamente din cele mai diferite.
Pestele simplu se hraneste, evita obstacolele si pradatorii. Toate acestea il determina
sa-si schimbe traiectoria, uneori in detrimentul obiectivului pe care-l urmareste, adesea
acesta fiind o sursa dehrana.
Pestii ce se organizeaza sub forma bancurilor nu sunt cu mult diferiti de cei simpli.
Deosebirea consta insa in faptul ca atunci cand detecteaza un semen de-al lor, raman in
compania acestuia, urmandu-l la o oarecare distanta. Eventual se disperseaza pentru a
se hrani si pentru a evita obstacolele si pradatorii. Influenta puternica
(asemanator,apropiere,+) din cadrul hartii asociate le asigura refacerea grupului dupa
indepartarea elementului perturbator, pradator sau obstacol. In figura 1 putem observa
un banc de pesti in diferite ipostaze. Astfel, in a). bancul se hraneste, iar in b). bancul
evita un obstacol in timp ce se indeparteaza de un pradator.
Pentru un pradator conceptul de amenintare are influenta nula asupra fricii iar
prezenta unui peste din alta specie este considerata ca prezenta hranei. In acelasi timp,
considerand pradatorii ca specie solitara, influenta dintre conceptele asemanator si
curiozitate este deasemenea nula. In figura 1.b) observam un pradator urmarind un
banc de pesti.
Pestele curios, este singurul care raspunde prezentei utilizatorului (figura 6) in
imediata vecinatate a acvariului, dar si acest raspuns este influentat de conditiile de
mediu exprimate in cadrul hartii prin influentele (amenintare,curiozitate,-) si
(evitare,apropiere,-). Astfel, daca in timpul exprimarii curiozitatii pestelui, utilizatorul
nu-i ofera de mancare, pestele isi va diminua rapid interesul pentru utilizator c si nu va
zabovi prea mult in fata lui, gratie faptului ca apropierea scade energia,
(apropiere,energie,-), iar energia influenteaza direct curiozitatea,
(energie,curiozitate,+). Daca in schimb pestele este hranit consistent de utilizator,
energia ridicata permite pestelui sa manifeste un interes crescut fata de utilizator.

Figura 5. Dialogul real-virtual : utilizator - peste curios.

”

sursa

gluma-i gluma, da’ branza-i pe bani

gaina batrana face zeama grasa

saracie multa, vorba omului

fie paine cat de rea, tot mai bine m-as cara

omul cat invata, traieste

cine rade la urma, rade ca prostu, ca nu s-a prins de banc

minciuna are picioare scurte. de aceea poarta tocuri

un ochi rade, altul plange si altul se caca

cine are urechi de auzit, sa zica

- mi-ar placea sa fiu tigan! sa merg cu satra peste tot, sa cant muzica tiganeasca, sa traiesc in natura…
- dadada, si in mult jeg, mai ales tu care levitezi in autobuze ca sa nu pui mainile pe bare. ce-o sa faci, o sa tii hamurile la doi cai frumosi cu mansetele de la maneci?